M-am intristat la vestea de saptamana trecuta privind esuarea ultimei tentative de a readuce pe marile ecrane epopeea lui Frank Herbert. Se pare ca cei de la Paramount au renuntat la proiect dupa ce le-au expirat drepturile de a-l 'reinvia' pe Muad'hib. Vreme de 4 ani s-a tot vehiculat readucerea universului Dune in cinematografe, initial fiind atasat la proiect Peter Berg (The Kingdom) iar ulterior Pierre Morel (Taken). Ca sa fiu sincer nici unul din cei doi regizori nu-mi inspira increderea ca ar fi iesit ceva senzational si credincios sursei, mai ales ca Piere Morel are la activ o chiftea cum e From Paris with Love. Totusi ma incearca un regret ca cel putin inca vreo 5-8 ani vom ramane doar cu acelasi Dune din 1984 si miniseriile SciFi. Si e pacat pentru ca e o vreme in care creativitatea filmelor pare sa stagneze intr-o bucla a perpetuei invazii extraterestre si a apocalipselor oprite de super-eroi. Ne-ar trebui un film care sa celebreze miracolul umanitatii si supunerea galaxiei, for a change. In fine, sa ne clatim ochii cu un pic de artwork din pre-productia la versiunea proaspat esuata.

Cercetand un pic istoricul filmelor Dune am dat peste o tentativa ce pare rupta din raiul suprarealismului. Prin anii 70 Alejandro Jodorovsky a intentionat sa ecranizeze cartea lui Frank Herbert si implicase in proiect niste artisti unici: Salvador Dali in rolul Imparadului Padisah Shaddam IV, Orson Welles in rolul baronului Harkonnen iar pe partea de design jucau un rol important francezul Moebius si elvetianul H.R. Geiger, cel care a dat mai tarziu creaturile si decorurile din Alien. Din nefericire lipsa banilor si dimensiunile scenariului jodorovskian (filmul urma sa ajunga pe la 10 ore) au dus la abandonarea proiectului si au creat conditiile pentru nasterea versiunii lui Lynch, in 1984. Comedia artei, nu altceva.